Crema antireumatica "Puterea Calului"

Gutuia-remediul dulce-amarui al toamnei


Primele mărturii despre cultivarea acestor fructe galbene, cu un gust
neobişnuit, dulce-astringent, şi cu un parfum amărui inconfundabil,
datează de acum 4000 de ani. Atunci s-au cultivat - se pare - pentru
prima oară, în însoritele insule ale arhipelagului grecesc. Din Grecia
antică gutuile s-au răspândit apoi în întreaga Europa şi în Asia, ajungând
să fie considerate adevărate ingrediente magice. Romanii le numeau
„mere de aur” şi le foloseau pentru a se feri de deochi („ochiul rău”) şi
de farmece. Îndrăgostiţii celebrau ritualuri erotice, mâncând un fruct de
gutui, pentru a-şi rămâne fideli pentru eternitate. Copiii debili sau
bolnăvicioşi erau îmbăiaţi în decoct de gutui pentru a deveni puternici şi
invulnerabili la boli. Grecii considerau gutuile fructele iubirii şi ale
fericirii şi le aduceau drept ofrandă Afroditei, zeiţa frumuseţii şi a
dragostei. În timpurile noastre, cercetările au pus în evidenţă proprietăţi
- dacă nu magice, cel puţin extraordinare, ale acestor fructe în alt
domeniu: cel al medicinei. Gutuile conţin substanţe care stimulează
ficatul şi pancreasul, încetinesc procesele de îmbătrânire şi combat
incredibil de eficient teribilul cancer.
Insuficienţa pancreatică, pancreatita - sucul proaspăt de gutui
face adevărate minuni în vindecarea acestor afecţiuni, altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. Se bea de trei ori pe zi câte o jumătate de
pahar de suc de gutui, diluat cu jumătate de pahar de suc de mere, în
cure de minimum trei săptămâni. Sucul de gutui are efecte stimulente
ale activităţii pancreasului şi antiinflamatoare, fiind un excelent
adjuvant al medicaţiei clasice în aceste boli.
Hepatita, insuficienţa hepatică - se face o cură cât mai lungă
(ideal ar fi de o lună şi jumătate) de nectar proaspăt de gutui, din care se
bea câte un litru - un litru şi jumătate pe zi. Substanţele conţinute de
aceste fructe stimulează activitatea hepatică, măresc gradat pofta de
mâncare, au efecte imunostimulente. Cercetări recente efectuate în
Japonia au pus în evidenţă existenţa în coaja gutuilor a unor substanţe
antivirale, care se pare că inhibă dezvoltarea microorganismelor ce
declanşează hepatita de tip A, B şi C.
Boala canceroasă - consumul ca atare de gutui, precum şi al
nectarului (care trebuie să includă şi coaja) obţinut din aceste fructe are
efecte excepţionale în tratarea acestei teribile maladii. În anul 2004,
cercetătorul nipon Kanematsu Sugiura a demonstrat ştiinţific faptul că
anumite substanţe conţinute de gutui (în special vitamina B17) ajută la
distrugerea celulelor maligne, fără a le afecta pe cele normale.
Enterita, enterocolita - un litru - un litru şi jumătate de decoct
de gutui băut zilnic elimină sau ameliorează simţitor aceste afecţiuni.
Gutuile rase şi amestecate cu miere, câte jumătate de kilogram pe zi,
combat foarte eficient colita de fermentaţie. În Anglia, decoctul de gutui
este folosit chiar contra hemoragiilor intestinale.
Colon iritabil, ptozarea intestinelor - sucul de gutui, din care se
consumă câte o jumătate de litru pe zi (eventual în combinaţie cu sucul
de mere), are efecte tonice remarcabile la nivelul intestinelor. De
asemenea, rase şi consumate cu miere, gutuile au efecte
antiinflamatoare, fiind un remediu surprinzător de eficient pentru
persoanele care au colonul iritabil.
Senzaţia de greaţă şi greutate în stomac dimineaţa - se
consumă dimineaţa, pe stomacul gol, un sfert sau o jumătate de gutuie,
neîndulcită. Are un gust destul de neplăcut, însă este neîntrecut ca
remediu antivomitiv şi ca stimulent al digestiei.
Hemoroizi - se consumă dimineaţa şi seara câte o gutuie cu tot
cu coaja, rasă şi amestecată cu miere. Are efecte uşor laxative,
astringente (opreşte sângerările) şi antiinflamatoare. Extern, se foloseşte
o soluţie obţinută din seminţele acestui fruct: sâmburii a două gutui se
strivesc şi se pun la macerat într-un sfert de pahar de apă, de seara şi
până dimineaţa, când soluţia se filtrează. Cu preparatul obţinut se fac
comprese care se pun pe zona afectată. Dacă este posibil, se pot face şi
clisme, cu o pară de cauciuc.


Read more....

Detoxifierea - un procedeu necesar in ajutorul organismului

Hambarele ţării sunt pline cu grâne coapte. Indienii şi japonezii
le folosesc de sute de ani, pentru tratarea unor boli incurabile
Dacă aveţi în casă un animal - pasăre cântătoare sau patruped -, aţi
observat, desigur, că atunci când este bolnav refuză mâncarea,
mulţumindu-se cu puţină apă. Instinctiv, animalele îşi aplică o terapie
cunoscută încă din îndepărtata Antichitate: postul şi dezintoxicarea,
eliminarea zgurelor, a toxinelor din organism. Medicina tradiţională
chineză şi indiană demonstrează, pe baza unei experienţe de mii de ani,
că principiul dezintoxicării este fundamental în terapeutică, fenomen
observat şi la numeroşii bolnavi care şi-au încercat şansele prin
tratamente naturiste. Fără respectarea dezintoxicării, orice încercare de
vindecare a bolii, orice remediu (chiar şi naturist) este sortit unui succes
limitat. Nu de puţine ori, dezintoxicarea, spălarea organismului de
reziduuri nocive, reprezintă ea însăşi o metodă de vindecare cu rezultate
spectaculoase, indiferent dacă e vorba de dezintoxicarea prin post cu
apă şi pâine, cu ceaiuri şi sucuri de legume, cu cereale etc. În Occident,
principiul dezintoxicării a fost şi este practicat de mari terapeuţi, precum
Kneipp, Kuhne, Oshawa, Breuss, dr. Jean Valnet şi multi alţii. În
România, metoda a fost aplicată cu mult succes de cunoscutul terapeut
ing. Valeriu Popa, fiind integrată, astăzi, obligatoriu, în toate
tratamentele vindecătorilor naturişti.
Metoda de dezintoxicare Oshawa
Face parte din medicina tradiţionala japoneză şi a fost îndelung
practicată de cunoscutul terapeut George Oshawa (1893-1966), celebru
prin lucrările sale despre macrobiotică, ştiinţa unei alimentaţii corecte,
bazată pe consumul echilibrat de alimente încărcate cu energii
masculine (Yang) şi feminine (Yin). Practicanţii macrobioticii
(milioane, în Occident, America, Australia şi Canada), văd în
alimentaţie principalul drum către o sănătate perfectă. Se spune, de
altfel, că însuşi Oshawa s-ar fi vindecat singur de tuberculoză prin
alimentaţia macrobiotică.
În ce priveşte dezintoxicarea cu cereale, ea se bazează pe: grâu,
orez, mei sau hriscă, cumpărate, dacă este posibil, de la ţărani, cât mai sănătoase şi bine coapte, obţinute din locuri unde nu s-au folosit
îngrăşăminte chimice. Cura de dezintoxicare cu cereale durează 10 zile,
folosindu-se reţete rapide, uşor de preparat. Cerealele enumerate vor fi
consumate în orice cantitate (se poate mânca din ele pe săturate), în mai
multe mese pe zi. Singurele adausuri permise: apă şi sarea grunjoasă.
Practicată experimental şi în unele spitale din Romania, dezintoxicarea
cu cereale a dat rezultate spectaculoase în vindecarea unor boli aparent
incurabile.
Ceea ce se ştie mai puţin despre aceste cereale este că ele au o
compoziţie chimică remarcabilă, nu au aproape deloc grăsimi, conţin
toţi nutrienţii necesari unei persoane adulte şi chiar grâul are aceeaşi
cantitate de proteine ca şi pulpa de porc. Un studiu amplu, realizat la o
universitate de medicină din statul Texas (SUA), arată ca un regim
cerealier integral scade cantitatea de radicali liberi din sânge. Aşa se
explică efectele anticancerigene ale curei cu cereale - dovedite în
decursul anilor -, la foarte multi subiecţi care au recurs din disperare la o
asemenea dietă extremă.
REŢETE CU CEREALE
1. Turţite din grâu
Ingrediente: 500 g grâu curat, 1 linguriţă sare grunjoasă, 150
ml apă.
Mod de preparare: Se macină fin grâul (cu o râşniţă electrică sau
cu o moară casnică de uruială), obţinându-se făină integrală, din care se
face o cocă cu apă şi sarea. Se lasă la înmuiat 30 de minute, apoi se fac
turtiţele, care se coc în tigaie fără ulei, la foc mic.
2. Grâu, hriscă sau mei copt
Ingrediente: 300 g grâu, hriscă sau mei, 1 linguriţă sare
grunjoasă.
Mod de preparare: Se spală bine grâul şi se pune în tigaie sau
ceaun de fontă cu apă şi sare, atât cât să-l acopere. Se lasă la foc iute
până se evaporă apa şi se amestecă continuu până grâul îşi schimbă
culoarea şi este uşor de mestecat. Hrisca şi meiul pot fi coapte fără a fi
umezite în prealabil.
3. Terci de grâu
Ingrediente: 200 g făină de grâu integrală, 400 ml apă şi un vârf
de cuţit sare grunjoasă.
Mod de preparare: Se pune apă cu sare la fiert. Când clocoteşte, se
toarnă (în ploaie) făină de grâu integrală, până se obţine consistenţa
dorită. Se fierbe 20-30 de minute.
4. Supă de orez cu găluşte de grâu
Ingrediente: 100 g făină de grâu integrală, 100 g orez, jumătate
de linguriţă de sare, 500 ml apă.
Mod de preparare: Din grâul macinat, puţină apă şi sare se face o
cocă moale şi se lasă la înmuiat 30 de minute. Se fac găluşte mici care
se pun în apa clocotită cu sare, se fierb 10 minute, apoi se adaugă orezul
şi se mai fierb 20 de minute.
5. „Lapte” de grâu
Ingrediente: 40 g grâu şi 300 ml apă.
Mod de preparare: Se macină grâul (la râşniţa de cafea), se pune
într-o cană mare şi se toarnă apă fierbinte; se agită şi se lasă la racit.
Înainte de a se consuma, se amestecă conţinutul.
6. „Pilaf” simplu
Ingrediente: 100 g orez, 300 ml apă, 1/2 linguriţă sare
grunjoasă.
Mod de preparare: Se spală bine orezul şi se pune la fiert cu apă şi
sarea într-un vas de fontă, la foc moderat, 20 de minute.
7. Hrişcă crudă
Ingrediente: 200 g hriscă.
Mod de preparare: Se spală boabele de hrişcă, se pun într-un vas
şi se acoperă cu apă. După 1-2 ore hrişca se înmoaie, se umflă şi se
poate consuma. Hrişca poate fi înlocuită cu grâu, cu condiţia să fie pus
la înmuiat cu o seară înainte.
8. Pastă de orez
Ingrediente: 200 g orez, 400 ml apă, 1/2 linguriţă sare
grunjoasă.
Mod de preparare: Se macină orezul cu o râşniţă de cafea. Se pune
apă cu sare la fiert. Când clocoteşte, se adaugă făina de orez. Se fierbe
15-20 minute.
Exemplu de dietă:
Mic dejun: 1-2 căni „lapte” de grâu.
Ora 10: 3-5 linguri hrişcă crudă.
Dejun: 1) supă de orez cu găluşte de grâu; 2) pilaf simplu cu făină
de grâu copt sau turtiţe de grâu.
Ora 17: 3-5 linguri de mei copt.
Cină: 1) terci de grâu; 2) pastă de orez cu turtiţe de grâu.
9. Plăcintă de grâu cu orez fiert
Ingrediente: 500 g făină de grâu integrală, 200 g orez, 1
linguriţă de sare grunjoasă.
Mod de preparare: Se prepară o cocă cu apă călduţă şi sare din
grâu integral şi se fierbe orezul separat cu puţină sare. Se întinde coca
cu un făcăleţ pentru a obţine o foaie de plăcintă, dar ceva mai groasă
decât cea de la patiserie. Se pune orezul fiert la mijloc şi se rulează foaia
de plăcintă. Se presară puţină făină integrală pe tavă, se aşează 3 rulouri
şi se coc la foc iute 10-20 de minute. Se taie în felii groase şi se
mănâncă în decurs de 7-10 ore.
10. Fulgi din cereale (grâu, orez, secară, ovăz)
Se cumpara de la supermarket sau magazine naturiste şi se consumă
ca atare, uscate, sau înmuiate în apă, simple sau combinate şi în
cantitatea pe care o dorim.
11. Turtiţele multicereal
Se prepară ca şi cele din grâu. Pentru a pregăti coca, pe lângă făină
integrală din grâu, se folosesc suplimentar mei măcinat şi fiert, hriscă
măcinată înmuiată cu apă 2-3 ore sau orez măcinat şi fiert, amestecate în
proporţii egale sau după imaginaţia de moment.
Evident, fiecare va adapta aceste reţete după necesităţile personale
sau după sfatul medicului şi se pot face chiar asocieri parţiale cu unele
legume şi fructe de sezon.
Soldaţii romani au cucerit întreaga lume mâncând grâu, dvs. de ce
să nu vă cuceriţi sănătatea mâncând cereale? Succes!


Read more....

Un nou remediu-minune : Samburii de struguri

Are un nume cu adevarat predestinat ca elixir de sanatate: "vita de vie", un izvor al vietii. Prima vie a fost cultivata - se pare - acum nu mai putin de 10.000 de ani, iar de atunci, din negurile preistoriei si pana acum, oamenii au dezvoltat pana la nivel de arta cultivarea strugurilor si transformarea lor in vin. Si virtutile terapeutice ale strugurilor sunt cunoscute si practicate de mii de ani. Pana de curand, s-a crezut chiar ca in acest domeniu nu mai pot aparea noutati absolute. Aceasta, pana cand atentia cercetatorilor s-a indreptat asupra a ceea ce se arunca din struguri: samburii. Mai intai, acestia au provocat o m
ica revolutie in industria alimentara, pentru ca apoi sa inceapa o adevarata cariera in domeniul medical. De "vina" este uleiul extras din acesti samburi cu proprietati terapeutice exceptionale.

Un campion al anti-imbatranirii

Desi vita de vie este cultivata de mii de ani, extractia uleiului din seminte este de data recenta, datorita dificultatilor tehnologice de obtinere a lui. Initial, el a fost fabricat doar in Franta si in Italia si a fost utilizat strict in alimentatie. Apoi a fost utilizat extern, in cosmetica, pentru ca este usor resorbit de piele, pe care o inmoaie si o intinde. Abia la urma a fost luat in vizor de catre industria farmaceutica.
Uleiul de samburi de struguri contine cantitati insemnate de vitamina E si vitamina F, precum si unele minerale: zinc, cupru, seleniu. Dar, mai presus de toate, contine asa-numitele procianidine (prescurtat Opc), care sunt un agent anti-imbatranire de 50 de ori mai puternic decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C. Mai contine substante care ajuta la mentinerea sanatatii vaselor de sange si a inimii, care catalizeaza actiunea unor vitamine in corp, care ajuta la tinerea sub control a reactiilor alergice. Cu alte cuvinte, un nou medicament natural s-a nascut de curand. Sa vedem, in cele ce urmeaza, cum trebuie folosit.

Cateva precizari

Cand vorbim despre efecte terapeutice ne raportam la uleiul de struguri obtinut prin presare la rece. Mai exista un ulei rafinat de samburi de struguri, care se obtine la temperaturi mari, cand sunt distruse, practic, toate substantele active din punct de vedere terapeutic si care, evident, nu este recomandat in vindecare. Uleiul presat la rece din samburi de struguri il gasim in prezent in marile supermarketuri, in raioanele cu uleiuri de import.
Intern, acest ulei se administreaza in primul rand prin alimentatie, fiind un excelent adaos in salate, in sosuri, in diferitele feluri de mancare, ce nu presupun prepararea la foc. Este absolut necesar sa evitam prajirea sau fierberea acestui ulei, pentru ca incalzirea la peste 50 de grade Celsius duce la alterarea proprietatilor terapeutice. Doza zilnica de ulei este de 25-45 de grame, adica 2-4 linguri pe zi, care se pot consuma ca atare, sau in hrana.
Extern este folosit ca solutie de masaj pentru piele, pe care o hraneste, previne uscarea sa, ajuta la mentinerea tineretii si a elasticitatii naturale

Uleiul de struguri - o pavaza impotriva bolii

Bolile vasculare - Folosirea constanta a uleiului de samburi de struguri in salate, care vor fi consumate zilnic, este suficienta pentru evitarea unor boli vasculare, cum ar fi arterioscleroza, fragilitatea vasculara sau arterita. Aceasta pentru ca uleiul de struguri contine substante (asa-numitele grasimi nesaturate) care ajuta la mentinerea tineretii si elasticitatii vasculare, precum si substante care impiedica procesele degenerative ale vaselor de sange.
Bolile de inima - Se consuma zilnic doua linguri din acest ulei, care este recomandat in mod special persoanelor care au avut sau au o dieta cu multa carne si preparate din carne, cu prajeli sau alte grasimi "rele", cum ar fi cele din margarina sau din uleiurile rafinate. Acest ulei previne ischemia cardiaca, precum si tulburari circulatorii cum ar fi hipertensiunea si tensiunea arteriala oscilanta.
Tumorile benigne - Studii de data recenta arata ca anumite substante continute in samburii de struguri impiedica dezvoltarea unor formatiuni tumorale benigne, cum ar fi chisturile ovariene, fibroamele uterine, adenoamele si adenofibroamele mamare. Femeile cu asemenea predispozitii ar fi bine sa faca de 4-6 ori pe an cure de cate 28 de zile in care sa consume ulei de samburi de struguri, cate 20-30 de ml zilnic.
Infectiile diverse - Substantele active din acest ulei actioneaza ca stimulent imunitar pe mai multe cai: catalizeaza actiunea vitaminei C in organism, favorizeaza producerea de celule imunocompetente si le activeaza pe cele existente. Mai ales in perioadele reci ale anului, cand sistemul natural de aparare al organismului este cel mai incercat, se recomanda consumarea uleiului de samburi de struguri, minimum 30 de grame zilnic.
Alzheimer - La persoanele din zonele in care se consuma deja acest ulei de cateva decenii (Franta si Italia) s-a observat, pe langa reducerea ratei bolilor cardiovasculare, o mult mai buna functionare a sistemului nervos. Se pare ca substantele antioxidante din samburii de struguri sunt foarte eficiente in oprirea proceselor degenerative ce afecteaza creierul la persoanele in varsta. Studiile pentru izolarea unei substante active care sa previna aceasta cumplita boala sunt in plina desfasurare, insa pana atunci, un lucru este sigur: consumul de ulei de seminte de struguri este printre cele mai bune antidoturi impotriva Alzheimerului.
Afectiuni dermatologice - Se recomanda atat consumul intern, cat si masajul pe piele cu acest ulei. Bogat in vitamina E, este un elixir pentru mentinerea tineretii pielii, dar si pentru prevenirea unor afectiuni dermatologice (cheratoze, psoriazis, depigmentari etc.). Masajul facut dupa baie cu ulei de samburi de struguri impiedica pierderea apei (mentinand hidratarea pielii), da stralucire si finete epidermei, intarziindu-i imbatranirea.

Tratamente cu ulei de struguri

Colesterol - In 1993 a fost prezentat la conferinta anuala a "Colegiului stiintific de Cardiologie din Statele Unite" un studiu pe 56 de pacienti, barbati si femei, care aveau valori ridicate ale colesterolului. Consumand zilnic cate 43 de grame de ulei de seminte de struguri, acestia si-au redus cu 15,6 % nivelul colesterolului din sange in doar 3 saptamani. In prezent, uleiul de samburi de struguri este considerat cel mai bun medicament-aliment pentru scaderea si mentinerea la cote normale a nivelului colesterolului.
Varice si hemoroizi - Consumul zilnic al acestui ulei previne aparitia dilatatiilor venoase anormale si, mai mult, poate micsora venele varicoase. Se consuma in salate de cruditati, cate 3-4 linguri pe zi, tratamentul fiind pe termen lung (minimum un an). Este recomandat si pentru tratarea umflarii picioarelor si a senzatiei de greutate in picioare.
Arterioscleroza - Uleiul de samburi de struguri ofera peretilor arterelor o protectie exceptionala la depunerile de colesterol. Este mentionata folosirea cu succes si in arterita obliteranta, unde administrarea sa a ameliorat usor fluxul sanguin si, in timp, a redus crampele specifice (mai ales cele nocturne). Pentru obtinerea acestor efecte, se fac cure de lunga durata (macar 1 an), cu acest ulei presat la rece, din care se administreaza minimum 20 de grame zilnic.
Fragilitatea capilara si fragilitatea vasculara in general - Substantele din semintele de struguri au o actiune antioxidanta puternica, asigurand o protectie a celulelor din compozitia peretilor vaselor de sange la actiunea radicalilor liberi si mentinand sau restabilind in buna masura elasticitatea vaselor sanguine. O cura de sase luni, in care se consuma zilnic 3-4 linguri din acest ulei, duce la reducerea semnificativa a suprafetelor cu echimoze produse de fragilitatea capilara si previne accidentele vasculare (eventual recidiva acestora).
Deficiente imunitare - Semintele de struguri contin substante cum ar fi zincul, cuprul, seleniul, vitamina E si procianidinele, care sunt cei mai puternici inamici ai radicalilor liberi, contribuind astfel la cresterea imunitatii organismului. O cura cu 25 de grame de ulei de struguri pe zi, mentinuta minimum o luna, ajuta la marirea rezistentei organismului la factorii infectiosi
Artrita (reumatismul) - Cei care sufera deja de artrita pot constata, consumand acest ulei, o reducere in timp a durerilor datorate inflamatiilor. Aceasta, pentru ca semintele de struguri contin substante care mentin sanatatea tesuturilor din compozitia articulatiilor, precum si antiinflamatoare naturale. Se consuma salate cu ulei de samburi de struguri (minimum 3 linguri zilnic), in cure de 2-3 luni.
Alergie - Este utilizat si in tratarea alergiilor, deoarece blocheaza enzimele care produc histaminele (substante naturale din corpul uman care determina aparitia reactiilor alergice). Se fac cure de cate 2-3 luni, in care se consuma cate 30 ml din acest ulei, zilnic. In caz de criza alergica, administrarea uleiului eficientizeaza, intre altele, actiunea vitaminei C, care este folosita in toate tratamentele anti-alergice.
Imbatranirea - Uleiul de seminte de struguri nu poate, bineinteles, opri complet procesul de imbatranire al tesuturilor, dar poate prelungi mult tineretea biologica. La femei, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal, previne aparitia menopauzei premature, precum si a unor fenomene cum ar fi uscarea pielii, aparitia pilozitatilor in exces, estomparea caracterelor secundare feminine. La barbati, previne impotenta vasculara. La ambele sexe, previne si combate Alzheimerul, reumatismul degenerativ, problemele cardiace. Se consuma, zilnic, minimum 30 de grame, in salate de cruditati (care ii potenteaza efectul).
Vedere obosita - Mai multe studii arata ca acest ulei imbunatateste vederea, facand ca vasele de sange din ochi sa functioneze mai eficient. Se recomanda mai ales persoanelor la care tulburarile de vedere apar odata cu varsta sau pe fondul unor probleme circulatorii. Se recomanda in paralel si curele cu struguri negri, consumati ca atare, pigmentii din coaja acestora ajutand si ei la ameliorarea vederii, inclusiv a celei nocturne.

Boli care se trateaza extern cu uleiul de samburi de struguri

Piele uscata si sensibila la frig - La zece minute dupa baie, se maseaza intreg corpul, mai ales membrele, cu ulei de samburi de struguri. Tratamentul se face sase saptamani la rand, mai ales in perioadele friguroase.
Piele cu tendinta de imbatranire - Uleiul de struguri penetreaza rapid epiderma, nelasand senzatia de piele grasa si protejand in schimb pielea de vant si de soare. Datorita continutului sau ridicat de acid linoleic, care este repede incorporat in piele, reduce pierderea de apa din epiderma si restabileste elasticitatea pielii. Se foloseste, de asemenea, dupa baie, pentru masaj.
Ten uscat - O data la trei zile, se maseaza obrajii, pometii, fruntea si gatul, cu ulei de samburi de struguri. Are efecte de protectie, mentine hidratarea si impiedica formarea ridurilor.
Contraindicatii
Intern, nu se cunosc contraindicatii la administrarea acestui ulei, cu conditia sa nu fie preparat termic si sa nu fie depasita perioada de valabilitate inscrisa pe ambalaj.
Extern, va fi evitata folosirea sa pe portiunile cu piele grasa, seboreica, putand in aceste cazuri sa produca reactii cutanate locale.


Read more....
Blog Widget by LinkWithin